Cum slăbești cu dieta “postului intermitent” (recomandată de un laureat al premiului Nobel)

Yoshinori Ohsumi este un cercetător japonez, specializat în biologie celulară, care a luat în 2016 premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. Premiul i-a fost acordat pentru descoperirile sale în domeniul autofagiei (auto = singură; fagein = a mânca), care duc la o mai bună înţelegere a proceselor prin care celulele îşi reciclează conţinutul.

Yoshinori Ohsumi propune o dietă care promite scăderea în greutate şi regenerarea celulară.

Principiul pe care se bazează aceasta constă în creşterea perioadei în care nu mâncăm și resimţim senzaţia de foame. În această perioadă celulele reciclează tot ce este vechi şi inutil, reîntinerind corpul.

Cercetările japonezului au stabilit că cei care mănâncă între orele 8.00 – 20.00 sunt mai predispuşi la îmbolnăviri decât cei care mănâncă între orele 8.00 – 14.00 şi recomandă o pauză cât mai mare (un așa zis „post intermitent”) între ultima masă din zi şi prima masă din ziua următoare. Termenul de “post” nu se referă la interdicţiile alimentare de produse animale, ci la perioada orară în care nu se vor consuma alimente.

În această perioadă se declanşează autofagia: în lipsa nutrienţilor, organismul începe să recicleze celulele vechi şi are loc o reîntinerire celulară. Consumând acelaşi număr de calorii, cei care fac o pauză alimentară mai lungă slăbesc mai uşor decât cei cu pauze mai scurte.

Yoshinori Ohsumi contrazice astfel teoria conform căreia mâncatul puţin şi des duce la încetinirea acumulării de grăsimi şi propune fix opusul acesteia: restrângerea intervalului de timp zilnic în care mâncăm la 6-8 ore, cu un mic dejun mai consistent decât prânzul, servit la 30-60 minute după trezire.

Postul intermitent propus în dieta sa are rolul de a accelera scăderea în greutate şi de a reduce riscul apariţiei unor boli ca diabetul sau obezitatea.

Fastingul (postul) intermitent a devenit un tip de dietă din ce în ce mai răspândită în ultimul timp şi încă se fac studii privind beneficiile ei asupra sănătăţii oamenilor. Cercetările au arătat că restricţia calorică poate extinde durata de viaţă şi reduce riscul bolilor cronice, cu efecte asupra celulelor tumorale sau ale aparatului cardiovascular.

Atenție însă: restricţiile mai dure şi pe perioade lungi de timp pot provoca probleme de sănatate, pot accentua anemia sau scădea densitatea minerală osoasă.

Slăbirea poate fi accelerată de o perioadă orară mai lungă fără să mănânci. Dacă te gândeşti să experimentezi o astfel de dietă, fii atent la necesarul energetic zilnic şi nu-l depăşi (îl poţi calcula aici https://nutrika.ro/calculatorul-de-necesar-energetic-zilnic/)

O perioadă de 18 ore între mese poate părea foarte lungă dacă ești obișnuit să mănânci de 4-5 ori pe zi. Poţi începe cu interval mai scurs de pauză alimentară, de 14-16 ore, pentru 1-2 zile pe săptămână. Vezi cum te simți și dacă efortul nu ți se pare prea mare poți mări treptat intervalul și numărul de zile din săptămână.

În funcție de bioritmul tău, îți poți alege și alt interval orar în care să postești. Un mic dejun întârziat pe la ora 10.00 și un prânz decalat la ora 16.00, ar putea fi o variantă dacă nu ești o persoană prea matinală. Recomandarea lui Yoshinori Ohsumi este ca prima masă să fie la 30-60 minute după trezire, iar ultima după şase ore de la aceasta.

.

.

.

(surse: https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2016/press-release/; https://www.dietdoctor.com/renew-body-fasting-autophagy)