Despre calorii

Atunci când ne referim la alimente, caloria reprezintă o unitate de măsură pentru energia furnizată organismului de către acestea. Pe etichetele produselor găsim indicații despre valorile energetice  exprimate fie în kJ (kilojouli), fie în kcal (kilocalorii; 1 kcal = 1000 cal). Când vorbim despre un aliment că are spre exemplu 50 de calorii, numărul acestora este de fapt 50.000 și corect ar fi să spunem 50 de kilocalorii. E o înţelegere acceptată însă în exprimarea vorbită ca termenul de calorie să-l înlocuiască pe cel de kcal.

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Calorie, caloria reprezintă o unitate de măsură a energiei termice sau a cantității de căldură necesară ridicării temperaturii unui mililitru de apă distilată cu un grad Celsius, în anumite condiţii de temperatură şi presiune.

Și corpul nostru pentru a-și menține temperatura constantă consumă energie, iar procesul de reglare a temperaturii poate consuma calorii din stocul de grăsime acumulată în timp. Prin urmare, atunci când ne aflâm într-o încăpere mai friguroasă ardem semnificativ mai multe calorii pentru a ne menține temperatura constantă decât în mod normal. Există recomandări pentru cei care vor să accelereze slăbirea, să consume alimente reci, pentru a căror digerare și asimilare, organismul depune un efort mai mare și va arde astfel mai multe calorii.

Alimentele au fost de-a lungul timpului analizate și clasificate după valoarea energetică pe care o furnizează corpului și găsim informații despre comportamentul caloriilor în funcție de proveniența lor. Este însă un lucru cert că, dacă ardem un număr de calorii egal cu cel pe care îl introducem în organism prin consumul de alimente, atunci ne vom păstra greutatea. Dacă în schimb acest număr diferă, fie slăbim, fie ne vom îngrășa. Diferența va consta în schimb în importanța nutrienților aduși organismului pentru buna lui funcționare și în faptul că stocarea și arderea caloriilor diferă în funcție de proveniența lor. Așadar este important să cunoaștem de unde provin aceste calorii și ce rol vor juca ele în asigurarea de energie necesară unei bune funcționări a organismului.

Eticheta nutrițională a produselor conține indicații despre conținutul caloric, care poate fi detaliat după cantitatea de proteine, lipide, carbohidrați, vitamine sau minerale. Acestea sunt componentele nutriționale ale unui aliment și fiecare dintre ele joacă un rol important în asigurarea unui echilibru de care avem nevoie pentru un corp și o minte sănătoasă. Atunci când se produce un dezechilibru între acestea corpul nostru are de suferit. De aceea dietele care se bazează pe excluderea totală a uneia dintre ele nu sunt recomandate unui organism sănătos. Chiar dacă o dietă bazată pe proteine duce la o slăbire rapidă, efectele adverse nu sunt de neglijat. De asemenea reducerea masivă a carbohidraților poate dăuna grav sănătății.

Nutriționiștii recomandă celor care vor să slăbească, și nu au probleme de sănătate, să reducă treptat numărul de calorii și, în funcție de vârstă, sex și activitatea fizică zilnică, să se limiteze la un număr de calorii zilnic care să le permită o slăbire de jumătate de kilogram pe săptămână. În caz contrar se pot produce dereglări de metabolism care pe termen lung pot duce la alte probleme de sănătate. Un subiect controversat este și acela al postului, recomandat de unii nutriționiști ca fiind foarte eficient și contestat de alții care îl consideră periculos. Chiar și așa, metoda poate funcționa doar dacă în restul timpului nu mâncăm exagerat, caz în care eficiența postitului nu va mai fi aceeași.

Metabolismul este responsabil pentru transformarea caloriilor în energie, iar un metabolism activ va arde mai repede calorii decât unul lent. O accelerare a acestuia se poate face prin consumul de alimente sănătoase și printr-o activitate fizică zilnică.

Mâncând echilibrat şi evitând sedentarismul putem avea un corp sănătos şi armonios, fără să apelăm la diete drastice, care pe termen lung nu numai că nu vor da rezultate, dar ne pot îmbolnăvi grav.