Nu renunța la grăsimi! Creierul tău are nevoie de ele

Nu voi face în cele ce urmează o descriere sau o clasificare a grăsimilor bune sau rele. Găsiți destule date care să vă edifice în acest sens, dacă încă nu aveți aceste informații de bază despre ele. Ce vreau să subliniez în acest text este rolul foarte important al acestora în alimentația noastră și pericolele la care ne supunem dacă le eliminăm complet sau facem exces de ele.

Sunt prea multe diete care exclud în totalitate grăsimile animale sau fac exces de cele vegetale și este necesar să avem informații corecte despre ambele cazuri.

Rolul grăsimilor nu este doar acela de a furniza energie corpului. Chiar dacă un gram de grăsimi aduce un aport de energie de 9,3 kcal, adică dublu față de proteine sau glucide, exluderea lor din meniul zilnic poate crea grave probleme de sănătate.

De ce avem nevoie de grăsimi:

– ajută la dezvoltarea creierului; creierul conține în proporție de 60% grăsimi, iar mielina, care înconjoară celulele nervoase și care ajută la transmiterea mesajelor rapid, are nevoie de grăsimi;

– ajută la transportul și absorbția vitaminelor solubile A, D, E și K în organism, iar o deficiență a acestora poate duce la apariția dermatozelor; un semn al deficitului de grăsimi poate fi pielea cu un aspect uscat;

– au un rol vital în construirea membranei ce învelește celulele; fără o membrană sănătoasă, celulele se îmbolnăvesc;

– reglează cantitatea de hormoni produsă în funcție de sex;

– protejează organe vitale împotriva traumelor;

– reglează temperatura corpului.

Cantitativ, aportul energetic al grăsimilor nu trebuie să depășească 25-30% din totalul unei zile, dar important este și raportul dintre cele saturate (animale) și cele nesaturate (vegetale). Un adult sănătos ar trebui să menţină o proporţie de 2:1 – un consum de grăsimi nesaturate de două ori mai mare decât cele saturate (din totalul energetic de 25-30% al unei zile).

Este o greșeală să renunți în totalitate la consumul de grăsimi animale, pentru că rolul lor este vital în meținerea vieții. De exemplu, colesterolul, care provine doar din surse animale, e necesar sintezei de testosteron și lecitină; în schimb, deși au structuri asemănătoare colesterolului, fitosterolii din plante nu pot deveni o sursă pentru producerea testosteronului sau lecitinei. Doar printr-un aport de grăsimi animale are loc sinteza lor, iar renunțarea în totalitate la acest tip de grăsimi împiedică funcționarea normală a organismului.

Dacă testosteronul ajută la dezvoltarea organelor interne și externe, lecitina este indispensabilă sistemului nervos, esențială pentru sănătatea și dezvoltarea normală a creierului, pentru menținerea funcției cerebrale și nervoase. Tot ea este responsabilă de stocarea memoriei, de regenerarea celulelor creierului și conexiunile între neuroni. Prin urmare creierul tău are nevoie de aceste lipide.

Se știe că un consum exagerat de grăsimi animale este asociat cu riscul apariției arteriosclerozei. Dar acest lucru este valabil și în cazul consumului în exces de grăsimi vegetale. Un aport crescut de fitosteroli inhibă absorbția vitaminei E și a unor antioxidanți, crescând riscul de accident vascular. Prin urmare, chiar dacă grăsimile vegetale scad colesterolul rău (LDL) cu aproximativ 10%, consumarea lor în exces poate cauza aceleași probleme de sănătate ca în cazul consumului mare de grăsimi saturate.

Reducerea consumului de grăsimi animale este o recomandare de care fiecare trebuie să ţină cont, dar asta nu înseamnă să le consumăm în exces pe cele nesaturate. Și am ajuns din nou la cuvântul cheie pentru o viață sănătoasă: ECHILIBRU. În toate.